Textul original îl găsiți aici
Toate obiectele rațiunii sau cercetării umane pot fi divizate în două categorii, relații de idei și chestiunii de fapt. De prima categorie aparțin științele geometriei, algebrei si aritmeticii; și pe scurt, orice afirmație care e fie intuitiv, fie demonstrativ sigură. Că pătratul ipotenuzei e egal cu suma pătratelor catetelor, e o propoziție care exprimă o relație dintre aceste figuri. Că trei înmulțit cu cinci e egal cu jumătatea lui treizeci, exprimă o relație între aceste numere. Propozițiile de acest fel pot fi descoperite prin simpla operație a gândirii, fără dependență de ce e existent oriunde în univers. Deși nu au existat niciodată în natură un cerc sau un triunghi, adevărurile demonstrate de Euclid își vor pastra pe vecie certitudinea și evidența.
Chestiuniile de fapt, care sunt al doilea obiect al rațiunii umane, nu sunt stabilite în același mod; nici dovezile adevărurului lor, oricât de multe, nu sunt de o natură similară cu cele precedente. Contrarul fiecărei chestiuni de fapt e în continuare posibil; pentru că nu poate implica niciodată o contradicție, și e conceput de intelect cu aceași facilitate și claritate, ca și cum ar fi dintotdeauna conform cu realitatea. Că soarele nu va răsări mâine nu e propoziție mai puțin inteligibilă, și nu implică o contradicție mai mare decât afirmația, că va răsări. Deci, am încerca în zadar să îi demonstrăm falsitatea. Dacă i s-ar putea demonstra falsitatea, ar implica o contradicție, și nu ar putea fi conceput clar de intelect.